miercuri, 30 noiembrie 2011

Despre învăţătura de artă

Dragilor (care aţi mai rămas pe aici), tare vreau să vă mai scriu, să vă mai vorbesc! Mă tot gândeam ce să abordez. Şi cum citesc eu o carte de a lui Stanislavski vă scriu ce am găsit acolo.

De când am început sa "mişun" prin Univesitatea de Arte am dat peste nulte feluri de oameni. Majoritatea se clasează în categoria oamenilor care nu au bază, care au venit aici să devină doar celebri şi care nu au aptitudini pentru o meserie grea dar sacră.

Citatul meu se referă la modul în care sfânta şi vechea şcoală rusă de arte îşi selecta elevii. Las citatul să curgă: 

"În trecut era o învăţătură elementară, însă în unele privinţe mai temeinică decât acum.

<<Ţi-ai pus cumva în gând să ajungi actor? Atunci treci mai întâi pe la şcoala de balet: în primul rând actorul are nevoie să fie dezmorţit. La balet e nevoie de personal. Dacă nu dansezi, faci figuraţie, iar dacă dintr-un diletant se naşte un dansator, - cu atât mai bine. În cazul în care ne dăm seama că n-ai înclinări pentru dans, ci mai degrabă pentru operă sau dramă, te trecem la clasa de cântăreţi sau de actori. Dacă nici aici nu merge, te întorci din nou în rândurile figuranţilor sau eşti trimis la ateliere ori la cancelarie.

Cu astfel de rânduială, nu ajungeau pe scenă decât cei care întradevăr dovedeau aptitudini, - şi asta numai după un sever control. - Şi era bine aşa. Fără aptitudini şi talent n-ai ce căuta în teatru.>>"












Cu mare drag,
Ilinca.