miercuri, 29 iunie 2011

Lady Day 1

















Billie Holiday, a venit pe lume într-o zi de 7 aprilie, în anul 1915, sub numele de Eleanor Fagan. Parinţii ei erau ei înşişi nişte copii, mama sa având 13 ani iar tatăl 15 ani(Clarence le părăseşte pe când Billie avea doar 6 ani). Lady Day creşte în mizerie, în sărăcie, fiind de mică obişnuită cu cele mai de jos munci.

Billie împreuna cu mama sa, Sadie Fagan

La 9 ani este fermecată de muzica lui Louis Armstrong şi a lui Bessie Smith, iar la 10 ani este violata în una din casele în care făcea menajul. Murind de foame alături de mama ei, Billie s-a prostituat pentru o vreme, pana ce a fost descoperita într-un club de jazz.
În 1935 se face cunoscută publicului larg cântând alaturi de greii jazz-ului din acele vremuri..

LESTER YOUNG si Billie
În 1936 îl reintalneste pe LESTER YOUNG cei doi având o relatie speciala, Lester dandu-i porecla “Lady Day” iar ea lui “Prez” (Billie s-a stins la cateva luni de la moartea lui). Alături de Lester Young, Holiday învaţă să-şi folosească vocea ca pe un instrument, să cânte într-un stil mai personal şi original. Câştigă foarte mulţi bani înregistrând împreună. Din nefericire însă, relaţia lor atât de profitabilă în plan artistic, devine catastrofală în plan personal, amândoi refugiindu-se din calea suferinţei în droguri.


"There's two kind of blues: there's happy blues and there's sad blues"



Femeie elegantă, frumoasă, Billie Holiday a suferit mult din dragoste. Una din marcile ei erau gardenile aşezate în păr. A fost prima femeie care a cântat la microfon in anii '30.

Citisem un comentariu pe un site conform caruia o anumita “fiinţă umană” afirma faptul că dacă Billie nu ar mai fi abuzat de alcool, tigări şi stupefiante, nu ar mai fi atins performaţa. Ei, eu nu cred! Deşi este preferata mea în materie de cântăreţe de jazz, mi-ar fi placut să o ia cineva de mânecuţă serios şi să o facă să înceteze cu autodistrugerea. Am fost învăţată că un artist trebuie să se îngrijească. Bine, poate nu sunt eu în măsură să o critic, dar chiar sunt curioasă cum şi ce melodii ar fi cântat în anii ’60 sau ’70 măcar. Billie, măcar de dragul celor care te asculta dupa 52 de ani să te fi păstrat!

Cântă într-o serie de emisiuni radio, în toate cluburile şi salile mari din New York, Chicago, Los Angeles, are un mare succes cu "Lover Man" si "God bless the child", la cel din urma ea scrie versuri.


Mai multe, aflati chiar de la ea, din urmatorul interviu:

Prima parte


A doua parte


Partea a treia



Întrucat România nu le prea are cu munca practică, o vă demonstrez pathos-ul, inflecţiunile voluptoase, grave, expresive si originalitatea vocii şi a stilului de a cânta, cu una (pentru început) din melodiile care au consacrat-o pe Lady Day, Strange fruit, în care sunt descrise crimele împotriva oamenilor de culoare(v-am pus şi versurile - în momentele astea iubesc eu tehnologia, cand pot să văd ce mi-e drag şi vechi şi genial):


Southern trees bear strange fruit
Blood on the leaves and blood at the root
Black bodies swinging in the southern breeze
Strange fruit hanging from the popular trees

Pastoral scene of the gallant south
The bulging eyes and the twisted mouth
[- From: http://www.elyrics.net/read/b/billie-holiday-lyrics/strange-fruit-lyrics.html -]
Scent of magnolias, sweet and fresh
Then the sudden smell of burning flesh

Here is fruit for the crows to pluck
For the rain to gather, for the wind to suck
For the sun to rot, for the trees to drop
Here is a strange and bitter cry.

Sper că v-a placut prima parte si că o aşteptaţi şi pe a doua!






Cu drag,
Ilinca.

Niciun comentariu: