marți, 20 septembrie 2011

Laurence Olivier (partea VII)


Tot în 1938, pe când se afla cu Vivien în vacanţă, pe Coasta de Azur, Larry primeşte invitaţia de peste ocean de la producătorul Samuel Goldwyn să turneze un film. Deşi aparenţele păreau a spune că Laurence nu mai vrea să audă de America, de fapt, el aştepta nerăbdător ocazia unei revanşe. Astfel, el ajunge să-l joace pe Heathcliff din La răscruce de vânturi  după romanul lui Emily Bronte în regia lui William Wyler, unul dintre cei mai prestigioşi cineaşti ai Hollywood-ului. El se cam îndoia însă de partenera sa – Merle Oberon cu care mai turnase un film şi pe care o considera o actriţă lipsită de temperament pentru rolul tumultoasei Cathy. El o vroia pe Vivien Leigh şi cam şi de asta au avut loc unele incidente între Olivier şi Oberon. Ea a interpretat-o cu succes pe  Cathy.

Vă pun şi trailerul filmului pe care îl recomand cu deosebită încredere!


Pe lângă faptul că i-a împăcat pe protagonişti, William Wyler i-a dat prima lecţie de modestie lui Laurence. L-a făcut să înţeleagă că cinematograful este o artă autentică pe care actorii sunt chemaţi să o slujească cu respect şi devotament. Laurence Olivier a înţeles diferenţa dintre teatrul de scenă şi cinematografie.


La răscruce de vânturi este un primul film cu adevărat important al lui Laurence Olivier. De ce? Pentru că este primul film în care Olivier îşi foloseşte minunatele lui resurse interpretative deja confirmate pe scenă şi pentru că el marchează reintrarea sa în cetatea filmului, de astă dată glorioasă.


Laurence oferă o adevărată interpretare actoricească modernă de astă dată, cu un joc aproape brutal, colţuros, intens, cu expresii variate. Filmul a avut mare succes şi i-a adus lui Olivier prima nominalizare la Oscar. Timp de 2 ani, el lasă scena pe planul doi, apărând doar într-o piesă pe Broadway, ca să nu-şi piardă antrenamentul.


Cât despre Vivien, despărţirea lor temporară fusese cam dureroasă, dar Laurence veghea atent asupra carierei ei deoarece jurase că odată ajuns la Hollywood, o să o cheme şi pe ea acolo.   


Vivien a suportat greu absenţa omului iubit şi până la urmă se duce la el, în America. Adevărul e că Larry îi sugerase în scrisori să-şi găsească timp pentru o călătorie peste ocean. El creadea că Vivien îi va cuceri pe cei de acolo cu şarmul ei. Laurence a sfătuit-o să fie gata să intre în cursa pentru rolul principal din superproducţia secolului – Pe aripile vântului scrisă de Margaret Mitchell. Se pare că Larry nu s-a înselat în privinţa farmecului irezistibil al multiubitei lui, Vivien, care a obţinut rolul lui Scarlett (cel mai râvnit rol feminin din toată istoria cinematografului american).


Apariţia celui de Al Doilea Război Mondial nu împiedică activitatea lui Larry şi Vivien. El filmează Rebecca în regia lui Hitchock. Rolul lui Max de Winter îi vine de minune! Dar Vivien (care obţinuse un Oscar pentru Pe aripile vântului), nu a fost distribuită în rolul soţiei, producătorii având alte planuri cu ea. Rebecca obţine Oscarul pentru cel mai bun film al anului 1940, iar Olivier este pentru a doua oară candidat al premiului.



Ca şi mai sus, vă pun la dispoziţie tot un trailer.

Dar mai vine un eşec. Pune în scenă, în America, Romeo şi Julieta alături pe Vivien Leigh, pe banii lor (strânşi din Aripile vântului, Răscruce de vânturi, Rebecca şi Mândrie şi prejudecată ) pe care îi pierd. Unde mai pui că Anglia intrase atunci în război, fapt care agreavează şi mai mult situaţie celor doi : de concubini.




Chiar dacă cei doi au obţinut divorţurile, ei tot trăiau ca un cuplu clandestin, trebuind să se ascundă de ochii oamenilor care în America erau şi mai ipocriţi Ei hotărasc să se casatorească, dar nu înainte de a-şi pune copii la adăpost, în Tarquin, în vârstă de 4 ani a fost adus de Jill în Statele Unite, iar Suzanne a fost lăsată în grija mamei lui Vivien, în Canada, La Vancouver.


Astfel, la 21 august 1940, Laurence Olivier şi Vivien Leigh îşi unesc destinele, la Santa Barbara într-o ceremonie intimă. Katherine Hepburn şi Ronald Colman le sunt martori. Cei doi ”britanici romanţioşi”devin centrul atenţiei în cetatea filmului. 


Rămâneţi aproape de valiza mea cu bijuterii artistice
pentru a citi următoarele părţi cu 
marele Laurence Olivier.

Cu drag, 
Ilinca.

Niciun comentariu: